joi, 19 mai 2011

intrebari_09.04.2011

Nu stiu despre voi, dar eu nu ma simt deloc speciala. Da, vad anumite lucruri, nu neaparat din sfera/dimensiunea aceasta. Da, am un alt fel de abordare a lumii inconjuratoare, mod care nu e intotdeauna pe aceeasi lungime de unda cu al celorlalti. Totusi sunt de parere ca toata lumea poate sa faca si sa vada o gramada de lucruri pe care si le-a reprimat de-a lungul timpului. Nu stiu daca am mai scris pe aceasta tema, dar stiu ca m-am mai gandit la ea si revine obsesiv in mintea mea. E ca si cum as incerca sa-i fac pe cei din jur sa inteleaga ca nu exista un singur plan al existentei, ci mai multe, infinit mai multe, care sunt acolo si asteapta doar sa fie bagate in seama. Oare cati dintre noi isi dau seama ce puteri zac in noi? Oare cati dintre noi vad potentialul pe care il purtam in sufletul nostru? Oare cati dintre noi sunt constienti de propria existenta? Oare cati dintre noi sunt constienti de planul divin, de mesajul pe care il purtam in si cu noi si pe care il transmitem in fiece minut, chiar si cand cumparam un ziar, chiar si cand mergem la piata si cu atat mai mult atunci cand ne intalnim cu persoane dragi noua, cu oameni la care tinem, oameni pe care ii iubim? Oare cati dintre noi stiu cine sunt cu adevarat si ce au de facut pe lumea aceasta? Cati oameni trebuie sa ajutam ca sa ne ridicam pragul spiritual? Cati oameni trebuie sa iubim ca sa fim iubiti la randul nostru? De cati oameni trebuie sa ne lasam iubiti ca sa putem iubi? Sunt demne de luat in calcul aceste variabile, sau trebuie doar sa deschidem ochii, sa privim in jur si sa constientizam, apoi sa spunem: “acestea sunt detalii. Eu deja sunt iubire, asa m-am nascut. Eu sunt deja lumina, asa am fost creata. Cum de am fost oarba pana acum? Cum de n-am vazut minunile care ma inconjoara? Cum de m-am lasat amagita? Cum de n-am strigat in cele 4 zari – iata-ma! M-am trezit, pot sa vad, pot sa iubesc, pot sa fiu eu insami din nou!”

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu